PROIECT DIDACTIC

                  PROIECT DIDACTIC

SCOALA GIMNAZIALĂ PIETRARI

DATA:06.03.2013

INVATATOR: POPESCU DANA

ARIA CURRICULARA: MATEMATICA SI STIINTE ALE NATURII

DISCIPLINA: STIINTE

UNITATEA DE INVATARE: TRANSFORMARI ALE CORPURILOR  SI MATERIALELOR

SUBIECTUL: CIRCUITUL APEI IN NATURA

TIPUL LECTIEI: INSUSIRE DE NOI CUNOSTINTE

OBIECTIVE DE REFERINTA:

       1.2-sa ordoneze obiecte,fenomene,organisme si evenimente pe baza unor criterii date;

       1.3-sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate;

      2.1 – sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator;

      3.1 – sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

    1.3.1-sa prezinte rezultatele observatiilor si experimentelor in maniera personala;

    1.2.1-sa ordoneze etapele circuitului apei in natura;

    2.1.1-sa completeze un text lacunar cu informatii stiintifice despre circuitul apei in natura;

    3.1.1-sa recunoasca efectele poluarii apelor;

STRATEGII DIDACTICE:

    RESURSE PROCEDURALE:conversatia,jocul didactic,problematizarea,explicatia,invatarea prin descoperire,lucru in grup.

   RESURSE MATERIALE:fise de observare ,pahar,martisor,sticla cu apa,petale desenate,plansa ,caiete,globul pamantesc,retroproiector,fise de lucru,tabla,planse,markere.

   FORME DE ORGANIZARE:frontal,individual,pe grupe

   RESURSE TEMPORALE:45 MINUTE

 BIBLIOGRAFIE:

      MEC-Ghid metodologic de aplicare a programei scolare de stiinte ale naturii la clasa a III-a ,Bucuresti,2001

     Marea carte despre experimente-Editura Litera International,Bucuresti,2006

	MOMENTELE LECTIEI		CONTINUTUL INSTRUCTIV-EDUCATIV	RESURSE PROCEDURALE	RESURSE MATERIALE	FORME DE ORGANIZARE	EVALUARE
	MOMENT ORGANIZATORIC 1 min.		Asigur conditiile organizatorice si psihologice necesare pentru desfasurarea orei de stiinte ale naturii.
	REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR 5 min.	1.3.1	Elevii au fost impartiti in patru grupe-fiecare grupa a avut de completat o fisa de observare a unor experimente realizate de ei in legatura cu lectia -,,TRANSFORMARI ALE STARILOR DE AGREGARE,, Fiecare reprezentant al grupei va iesi in fata clasei si prezinta concluziile.	Conversatia	Fise de observare	In grup	Evaluare orala
	CAPTAREA ATENTIEI 3 min.		JOC-       ,,MARTISORUL BUCLUCAS,, Cine reuseste sa scoata martisorul din pahar,fara sa atinga cu mainile,dar folosind sticla de pe masa. Surpriza –petale cu desene –simboluri pentru nor, ploaie, grindina ,apa marii. Gasiti o legatura (un element comun) intre desene si experiment? ELEMENTUL COMUN ESTE:                                 ,,  APA,, Vreti sa aflati mai multe despre apa?	Jocul didactic problematizarea	Pahar Martisorul Sticla cu apa Petale desenate	Frontal frontal	Evaluare orala
	ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR 1 min.		Astazi la ora de stiinte vom invata despre:             ,,Circuitul  apei in natura,, Ce credeti voi ca inseamna cuvantul ,,circuit,,? CIRCUIT-drum,traseu cu revenire la punctul de plecare Se va scrie titlul la tabla si pe caiete.Vor fi enuntate obiectivele lectiei.	Explicatia conversatia	Plansa caiete	frontal
DIRIJAREA INVATARII 25 min. OBTINEREA PERFORMANTEI 4 min. EVALUARE 5 min. INCHEIEREA ACTIVITATII 1 miN.		1.2.1 1.3.1 3.1.1 1.2.1 1.3.1 3.1.1	Prezint globul pamantesc si intuim impreuna imensitatea albastra-TERRA,planeta PAMANT se mai numeste si PLANETA ALBASTRA. Prezint o proiectie POWERPOINT despre circuitul apei in natura. Discutii despre aventura picaturii de ploaie pe nume PIC-PIC. Se prezinta o plansa –suport cu forme de relief(baza pentru circuitul apei in natura) Se reface drumul pe care l-a parcurs PIC-PIC prin natura pe plansa suport cu ajutorul elevilor. In acelasi timp se completeaza si textul lacunar de pe tabla,iar elevii pe fisele lor.(ANEXA 1)                                   CONCLUZII Apa din natura se afla in continua miscare.Trecerea ei prin cele trei stari de agregare (lichida,solida,gazoasa) se numeste:             CIRCUITUL APEI IN NATURA Se adreseaza intrebari in legatura cu continutul predat. De ce apa de ploaie nu este buna de baut? V-ar  placea sa fiti o picatura de ploaie? De ce? Apa ,in general,prieten sau dusman?De  ce prieten ,de ce dusman? LUCRUL IN GRUP(ANEXA 2) Vom consolida cele invatate astazi formand 3(trei) ateliere de creatie:  1 .CLUBUL PREZENTATORILOR(STILUL AUDITIV)     Recita poezii care au ca mesaj protejarea apei.  2.CLUBUL ARTIȘTILOR(STILUL VIZUAL)   Desenati apa in cele trei stari de agregare-lichida,solida,gazoasa.  3.CLUBUL  MODELATORILOR(STILUL KINESTEZIC)     Realizati un colaj folosind diferite materiale despre circuitul apei in natura. Se va realiza cu ajutorul fiselor. Se fac aprecieri si recomandari. Tema pentru acasa-lecturarea lectiei din manual.	Conversatia Explicatia Invatarea prin descoperire CONVERSATIA Problematizarea Lucru in grup Jocul didactic conversatia	Globul pamantesc Prezentare retroproiector Plansa suport Fise de lucru Tabla Plansa flipchart Planse markere Fise de lucru Coli A3 Culori cerate plastilina Fise de evaluare frontal	Frontal Frontal Frontal Frontal In grup individual	Evaluare orala Evaluare orala Evaluare orala Evaluarea activitatii grupului Evaluare scrisa

ANEXA   1

    COMPLETEAZĂ:

     ,,Drumul continuu al apei în natură se numește…………………………………………………………….  .Din nori cad pe pămănt  …………………………  sub formă de ……………………………  și ………………………………………. .

  Apele ajunse la nivelul solului sau cele provenite din topirea zăpezilor umplu iar ………………………. ,……………..,

……………………….  și  …………………………   . Ajutată de soare ,apa se ……………………. si formează ………………………… .

Astfel ,apa îsi reia ……………………..prin natură.

                                                                                 

                                                                                   EVALUARE

1.Completează propozițiile folosind cuvintele corespunzătoare:

   a) Apa de la suprafața lacurilor,bălților,mărilor și oceanelor se evaporă dacă este încălzită de ………………………  .

   b) Norii sunt formați din……………… .

   c) Apa cade pa pământ sub formă de ………………….  și ……………………..  .

2.Ordonează următoarele cuvinte pentru a reface drumul parcurs de PIC-PIC prin natură:

   pământ,nor,ploaie,râuri,mare,soare,nor

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Notează cu A(adevarat)propozițiile adevărate și cu F(fals)pe cele false:

   a)În nori se formează picăturile de apă.

   b)Apa se gasește în natură sub formă lichidă si gazoasă.

  c)  Rezidurile menajere poluează apa.

referat blog

Referat
                                           Comunicarea in cadrul grupului
Comunicare reprezinta înstiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Desi pare simplu întelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat. Comunicarea are o multime de întelesuri, o multime de scopuri si cam tot atîtea metode de exprimare si manifestare. Nu exista o definitie concreta a comunicarii însa se poate spune cel putin ca, comunicarea înseamna transmiterea intentionata a datelor, a informatiei.
Ce se întelege prin comunicare:
o provocare constanta pentru psihologia sociala;
o activitate;
satisfacerea nevoile personale;
legatura între oameni, etc.
Prin comunicare se exprima ceea ce se petrece, s-a întîmplat ori se doreste sa aiba loc la nivelul grupului si/sau al fiecaruia. Ca urmare, realitatea exprimata sau de exprimat se prezinta ca fapte, sentimente si relatii între fapte si sentimente.
Faptele, înfatisate ca incontestabile, sînt alcatuite din ce se vede: inclusiv atitudini posturale, gesturi, culori, forme, figuri, dimensiuni; ce se aude: vorba, timbrul vocii, muzica, sunetele, zgomotul, ritmul, tacerea, intensitatea interventiei; ce se spune: cuvîntul (ca sens), continuturile; ce se face: actiuni, munca (organizarea ei), obiectele produse, cercetarea, exercitiile practice, rezultatele obtinute.
Sentimentele prezente la grup, subgrup sau individ sînt recunoscute si prelucrate, constient sau inconstient, de fiecare. în fapt, ele sînt afectivitatea pe care o genereaza si/sau o manifesta fiecare grup în modelele sale de tensiune, de satisfactie, de putere, de euforie. Individual, fiecare le resimte la fel si totodata diferit: pozitiv/negativ, atractie/respingere, bucurie/durere, satisfactie/frustrare, forta/slabiciune, indiferenta/entuziasm. Relatia fapte-sentimente se prezinta la nivelul intentiei, senzatiilor, impresiilor, întelegerii faptelor, contextelor, oamenilor. Fiecare persoana are tendinta sa deformeze, sa interpreteze, sa înfrumuseteze ori sa umbreasca ceea ce vede, aude, simte. în gradul si nivelul de deformare intervin caracterul si experientele anterioare (backgroimd-u\). Ca realitate, relatia ia forma de ceea ce s-a perceput: o agresivitate, o maniera atractiva de prezentare desi, uneori, aceeasi situatie poate fi perceputa exact invers de altcineva; ceea ce s-a înteles, deoarece si întelegerea poate sa difere. De retinut ca aici mai intervine si rolul ambiguitatii cuvintelor. Contextele însele, la rîndul lor, au semnificatii diferite pentru fiecare. A se vedea experienta jurnalistului, care scri exact invers decît un alt coleg, de alta publicatie, desi ambii vorbesc despre acelasi eveniment, din acelasi loc si despre acelasi moment al derularii lui; ceea ce s-a exprimat, diferentele fiind date de claritate, trunchieri, aluzii care, uneori, sînt folosite pentru a lasa întelesul în seama celui care receptioneaza mesajul; ceea ce am vrut sa se exprime. Este interventia deschisa a receptorului care, pentru ca a vrut, a asteptat sa auda, sa vada, sa se spuna si a privit astfel îneît toate se vorune pe seama persoanelor, locuitorilor, momentelor de care avea nevoie. Ne face placere sa conferim o anumita semnificatie celor percepute si sa credem ca sensul acesta (al nostru) l-am dobîndit atunci de la ...
Orice analiza evidentiaza ca întelegerea realitatii genereaza o perspectiva complementara, impunîndu-se atentiei realitatea constienta si exprimata; realitatea constienta si neexprimata; realitatea inconstienta.
Daca în realitatea constienta si exprimata rolul formatorului se reduce la a o face remarcata celorlalti, sugerînd eventual noi tehnici de reformulare si prezentare, pentru realitatea neexprimata subiectul trebuie ajutat sa scoata din adîncuri imaginile pe care le pastreaza. Cauzele care l-au dus la neactivarea lor pot fi multiple de la interventii brutale pîna la insatisfactii adîncite de educator, la nereusita în comunicare si la nestimularea curajului de manifestare. De aceea, caile de interventie devin anevoiase daca nu se cunosc antecedentele procesului. Formatorul poate valorifica ambivalentele favorabile ori poate sa le creeze, pentru ca fiecare sa exprime faptele de care are stiinta sau ia cunostinta.

 

fotografii

link-uri utile

planuriministerul educatiei